Schopenhauer aseamănă relaţia dintre voinţa inconştientă şi intelect cu imaginea unui orb puternic cărând în spate un schilod care vede. Această analogie aminteşte de metafora calului plin de forţă nestăpânită care încearcă să scape de călăreţul incomod aşezat în şa, metaforă utilizată de Freud pentru a explica relaţia dintre Inconştient şi Eu. (Freud a citit târziu opera lui Schopenhauer).Vointa incostienta este echivalenta, aici, cu instinctul de reproducere, cel care guverneaza universul erotic feminin, cel care leaga femeia de conditia ei primara: aceea de afi mama. Placerea doar de dragul placerii, fara ca actul sexual sa fie si unul cu finalitate reproductiva, are rol de catharsis, de purificare si de eliberare a erosului feminin. Eva in Gradina Paradisului, fara constiinta pacatului originar. Immaculata Eva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu